Cifra e seacă, dar spune tot: 181,8%. Atât a crescut, în primul trimestru din 2026, numărul insolvențelor deschise împotriva companiilor agricole din România, față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit analizei Infinexa, este cel mai grav dezechilibru structural înregistrat de sector în ultimii 30 de ani.
Nu sunt gospodării de subzistență. Sunt 31 de companii cu o cifră de afaceri cumulată de circa 336 milioane € și 953 de angajați la momentul deschiderii procedurii, multe dintre ele foste „campioane locale”. Într-o țară în care agricultura ocupă peste 20% din forța de muncă, cea mai mare pondere din UE, fiecare dosar înseamnă sute de familii care își pierd venitul principal.
Ce s-a rupt în lanțul lung
Infinexa identifică patru presiuni care lovesc în același timp: compresia marjelor pe tradingul de cereale, retragerea marilor traderi internaționali, instrumente de finanțare pe termen scurt care nu se potrivesc ciclului agricol (input-urile se plătesc cu 6 până la 9 luni înainte de recoltă) și foarfeca dintre prețuri și costuri. Fondul problemei e mai vechi: din prețul final al alimentelor, fermierul român păstrează adesea doar 1 leu din 7, ca în cazul castraveților din Galați documentat de Agrointel în 2024. Restul este absorbit de procesare, logistică și retail.
La vânzare, presiunea vine dintr-un retail foarte concentrat: top 5 lanțuri controlează în jur de 65% din comerțul modern din România. Când negociezi cu cinci cumpărători pentru o piață de milioane de consumatori, prețul de poartă nu prea mai este o negociere.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Companii agro în procedură (T1 2026) | 31 |
| Creșterea față de T1 2025 | +181,8% |
| Cifră de afaceri combinată | circa 336 mil. € |
| Angajați afectați la deschidere | 953 |
| Cazuri agricole 2025 (întreg anul) | 44 |
| Active fixe cumulate 2025 | 115,2 mil. € |
| Ponderea agriculturii în totalul insolvențelor 2025 | 9,6% |
| Ponderea agriculturii în PIB-ul României | sub 5% |
“Agricultura românească trece printr-o perioadă extrem de dificilă. Compresia marjelor în tradingul de cereale, retragerea marilor jucători, instrumentele de finanțare inadecvate modelului de business și presiunea costurilor în creștere apasă simultan pe companii care, cu câțiva ani în urmă, aveau creșteri susținute. Cazul Grup Șerban Holding ilustrează o problemă sistemică.”
Adrian Lotrean, fondator Infinexa
Cazul Grup Șerban
Grup Șerban Holding, unul dintre cei mai mari operatori agroalimentari listați la BVB, a devenit simbolul acestei crize. În aprilie 2026, filiala Interagroaliment a depus cerere de insolvență. Dacă un grup integrat, cu producție, procesare și distribuție, nu absoarbe presiunea, jucătorii mai mici au și mai puține opțiuni. Iar aceștia sunt majoritatea: 92% dintre fermele României au sub 5 hectare.
Ce înseamnă pentru consumator
Când fermele comerciale mijlocii dispar, retailerii le înlocuiesc cu importuri. România are deja un surplus de 3,8 mld € pe cereale, dar un deficit de 2,1 mld € pe legume și fructe, iar 70% din roșiile consumate vin din import. Fiecare val de insolvențe adâncește exact acest paradox: exportăm materie primă ieftină și importăm alimente finite scumpe.
Cum ajută filiera scurtă și ce face Croppo
Filiera scurtă nu este o soluție romantică, ci una de aritmetică. Când fermierul vinde direct, păstrează 90% din prețul final în loc de 14%. Pe aceleași cantități, marja de 6,4 ori mai mare rezolvă exact problema semnalată de Infinexa: lipsa lichidității pe termen scurt. Nu e nevoie de un credit de campanie mai mare, ci ca banii din vânzare să nu mai stea blocați 60 sau 90 de zile la intermediari.
Croppo conectează direct fermierii cu cumpărătorii, reține un comision de 10% și livrează pe filieră scurtă, adică maximum 75 km și cel mult un intermediar, conform definiției UE (detalii aici). Nu înlocuiește retailul, dar oferă fermelor mici și mijlocii, exact stratul care intră acum în insolvență, un canal în care prețul de poartă nu mai este dictat de cinci cumpărători.
Analiștii Infinexa spun că valul nu s-a încheiat: bilanțurile pe 2025 abia se depun, iar mai multe grupuri au deja probleme de lichiditate care nu au ajuns încă în instanță. Întrebarea nu mai este dacă urmează un al doilea val, ci cât din valoarea adăugată rămâne în țară și la cine ajunge. Răspunsul se decide în bună măsură prin canalul de vânzare pe care îl aleg fermierii care mai rezistă.
